Este probabil cea mai indragita „iarba de dragoste” la romani. Se spunea ca
femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara
pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi, pe nemancate, va ramane
mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei.
Adolescentii, fete si baieti, care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului:
Sf. Andrei, Dragobete, 1 Martie, Sanzienele.
Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. Are faima de planta magica pentru femei, care mentine tineretea si frumusetea,
trezeste dragostea, fereste de rele si de diferitele patimi. Cununa impletita in ziua
Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului, pentru ca fata sa fie ravnita de
flacai, pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase.
Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte, care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati.
Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina, precum
Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. Cu o camasa inmuiata in
fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri,
pentru a le mari vigoarea, pentru a-i face placuti in fata femeilor.
Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut
impotriva neputintei (impotentei),
inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme.
Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi, pusa la capul La casele cu flacai si fete de maritat, parintii sau rudele aruncau seara in
fantana o ramura inflorita de mar, ca sa „fie copiii curati si neprihaniti pana la
cununie, ca florile de mar”. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii, al
stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. Exista si acum obiceiul, in unele
sate romanesti, ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta
niciodata sa se sarute in taina, sub o ramura de mar inflorit.
Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in
fata diferitelor facaturi si ispite. Radacina pisata se amesteca
intr-o mancare speciala de grau, care era data adolescentilor,
pentru a-i feri de iele si de zburatori. Femeile consumau
aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile
in munte, ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi
putut sa cada. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet
aceasta radacina, impreuna cu iarba neagra si iarba creata,
ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care